Evaluarea Națională 2024 la matematică: modelul de subiect

2 ore · 18 exerciții · 90 de puncte + 10 din oficiu

Subiectul (PDF)Baremul (PDF)

Subiectul I (30 de puncte)

1.5 p

Rezultatul calculului 3+2⋅53 + 2 \cdot 5 este egal cu:

Deschide exercițiul 1

2.5 p

Dacă x2=34\dfrac{x}{2} = \dfrac{3}{4}, atunci 4⋅x4 \cdot x este egal cu:

Deschide exercițiul 2

4.5 p

Cel mai mic element al mulțimii A={19,199,1999,19999}A = \left\{\dfrac{1}{9}, \dfrac{1}{99}, \dfrac{1}{999}, \dfrac{1}{9999}\right\} este:

Deschide exercițiul 4

5.5 p

Patru elevi, Andra, Marius, Ioana și David, au calculat produsul numerelor a=5a = \sqrt{5} și b=20b = \sqrt{20}. Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul de mai jos:

AndraMariusIoanaDavid
101055252\sqrt{5}10\sqrt{10}

Rezultatul corect a fost obținut de către:

Deschide exercițiul 5

6.5 p

Alina afirmă că: „În intervalul de numere reale [−3,2][-3, 2] sunt 77 numere întregi.” Afirmația Alinei este:

Deschide exercițiul 6

Subiectul II (30 de puncte)

1.5 p

În figura alăturată sunt reprezentate punctele coliniare AA, BB, CC și DD, în această ordine, astfel încât AB=BC=CDAB = BC = CD, iar lungimea segmentului CDCD este egală cu 10 cm10\text{ cm}. Lungimea segmentului ADAD este egală cu:

Punctele A, B, C, D așezate în această ordine pe o dreaptă, la distanțe egale.

Deschide exercițiul 1

2.5 p

În figura alăturată sunt reprezentate unghiurile opuse la vârf AOBAOB și CODCOD, cu punctele AA, OO și DD coliniare. Măsura unghiului AOBAOB este egală cu 50∘50^\circ și OMOM este bisectoarea unghiului AOBAOB. Măsura unghiului DOMDOM este egală cu:

Dreptele AD și BC care se intersectează în O; semidreapta OM este bisectoarea unghiului AOB.

Deschide exercițiul 2

3.5 p

În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABCABC cu AB=ACAB = AC și ∠BAC=50∘\angle BAC = 50^\circ. Punctul DD aparține segmentului ACAC, astfel încât BD=BCBD = BC. Măsura unghiului BDCBDC este egală cu:

Triunghiul isoscel ABC cu vârful A sus; D pe latura AC și segmentul BD trasat.

Deschide exercițiul 3

4.5 p

În figura alăturată este reprezentat paralelogramul ABCDABCD cu AB=10 cmAB = 10\text{ cm} și BC=6 cmBC = 6\text{ cm}. Perimetrul paralelogramului ABCDABCD este egal cu:

Paralelogramul ABCD.

Deschide exercițiul 4

5.5 p

În figura alăturată este reprezentat cercul de centru OO. Punctele AA și BB aparțin cercului, astfel încât măsura unghiului AOBAOB este de 60∘60^\circ și AB=10 cmAB = 10\text{ cm}. Lungimea cercului este egală cu:

Cercul de centru O cu punctele A și B pe cerc; triunghiul OAB trasat.

Deschide exercițiul 5

6.5 p

În figura alăturată este reprezentat un con circular drept cu secțiunea axială triunghiul dreptunghic VABVAB. Înălțimea conului are lungimea egală cu 22 cm2\sqrt{2}\text{ cm}. Aria bazei conului este egală cu:

Con circular drept cu vârful V și diametrul bazei AB; secțiunea axială VAB este un triunghi dreptunghic în V.

Deschide exercițiul 6

Subiectul III (30 de puncte)

1.5 p

Mihai a cheltuit o sumă de bani în patru zile. În prima zi a cheltuit 20%20\% din întreaga sumă, în a doua zi 30%30\% din suma rămasă, în a treia zi cu 2020 de lei mai mult decât a doua zi, iar în a patra zi a cheltuit ultimii 4444 de lei.

a)2 p

Verifică dacă Mihai a cheltuit în a doua zi un sfert din întreaga sumă de bani. Justifică răspunsul dat.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

b)3 p

Determină suma de bani cheltuită de Mihai, în total, în cele patru zile.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

Deschide exercițiul 1

2.5 p

Se consideră expresia E(x)=(x9+3x−2x+3+3x2+3x):(x3+3x−2)E(x) = \left(\dfrac{x}{9 + 3x} - \dfrac{2}{x + 3} + \dfrac{3}{x^2 + 3x}\right) : \left(\dfrac{x}{3} + \dfrac{3}{x} - 2\right), unde xx este un număr real, x≠−3x \neq -3, x≠0x \neq 0 și x≠3x \neq 3.

a)2 p

Arată că x9+3x−2x+3+3x2+3x=(x−3)23x(x+3)\dfrac{x}{9 + 3x} - \dfrac{2}{x + 3} + \dfrac{3}{x^2 + 3x} = \dfrac{(x - 3)^2}{3x(x + 3)}, pentru orice număr real xx, x≠−3x \neq -3 și x≠0x \neq 0.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

b)3 p

Determină numărul natural nn pentru care 5⋅E(n)5 \cdot E(n) este număr natural.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

Deschide exercițiul 2

3.5 p

Se consideră funcția f:R→Rf : \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x+2f(x) = x + 2.

Sistem de axe xOy cu graficul funcției f, o dreaptă crescătoare care taie axa Ox la stânga originii și axa Oy deasupra originii; punctul N este marcat în cadranul al patrulea.

a)2 p

Arată că 2023⋅f(−2)=02023 \cdot f(-2) = 0.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

b)3 p

Punctele AA și BB sunt punctele de intersecție a reprezentării geometrice a graficului funcției ff cu axele OxOx, respectiv OyOy, ale sistemului de axe ortogonale xOyxOy, iar punctul MM este mijlocul segmentului ABAB. Arată că punctele NN, OO și MM sunt coliniare, unde N(3,−3)N(3, -3).

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

Deschide exercițiul 3

4.5 p

În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCDABCD cu AB=12 cmAB = 12\text{ cm} și BC=9 cmBC = 9\text{ cm}. Punctul EE aparține segmentului ACAC, astfel încât AE=10 cmAE = 10\text{ cm}. Prin EE se duc dreptele QNQN și PMPM paralele cu dreptele ABAB, respectiv BCBC. Punctele MM, NN, PP și QQ aparțin segmentelor ABAB, BCBC, CDCD și respectiv ADAD.

Dreptunghiul ABCD cu diagonala AC; prin punctul E de pe AC trec QN paralel cu AB și PM paralel cu BC.

a)2 p

Arată că AC=15 cmAC = 15\text{ cm}.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

b)3 p

Arată că aria patrulaterului AMEQAMEQ este de patru ori mai mare decât aria patrulaterului CNEPCNEP.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

Deschide exercițiul 4

5.5 p

În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC, dreptunghic în BB, cu AB=22 cmAB = 2\sqrt{2}\text{ cm}, BC=26 cmBC = 2\sqrt{6}\text{ cm} și triunghiul dreptunghic isoscel AEBAEB cu AE=EBAE = EB. Punctele EE și CC sunt de aceeași parte a dreptei ABAB.

Triunghiul ABC dreptunghic în B și triunghiul dreptunghic isoscel AEB construit pe AB, de aceeași parte cu C.

a)2 p

Arată că perimetrul triunghiului ABCABC este egal cu 22(3+3) cm2\sqrt{2}\left(3 + \sqrt{3}\right)\text{ cm}.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

b)3 p

Calculează distanța de la punctul EE la dreapta ACAC.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

Deschide exercițiul 5

6.5 p

În figura alăturată este reprezentat paralelipipedul dreptunghic ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu AB=AA′=4 cmAB = AA' = 4\text{ cm} și BC=2 cmBC = 2\text{ cm}.

Paralelipipedul dreptunghic ABCDA'B'C'D' cu planul ACD' marcat prin segmentele AC, CD' și AD'.

a)2 p

Arată că aria totală a paralelipipedului dreptunghic ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' este egală cu 64 cm264\text{ cm}^2.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

b)3 p

Arată că dreapta NPNP este paralelă cu planul (ACD′)(ACD'), unde punctul NN este proiecția punctului C′C' pe dreapta B′D′B'D' și punctul PP este proiecția punctului C′C' pe dreapta CB′CB'.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

Deschide exercițiul 6

Alte subiecte din 2024

Simulare 2024Iunie 2024Rezervă 2024Toți anii

Sursa: Evaluarea Națională 2024, matematică, model de subiect, Ministerul Educației (documente oficiale publice).