Subiectul III la Evaluarea Națională, matematică

La subiectul III scrii rezolvarea completă, pas cu pas, ca în barem: șase probleme din 2021 (2 + 3 puncte), două probleme mari până în 2020. Aici le găsești pe toate, din subiectele oficiale, ca să exersezi exact tipul ăsta.

30 de exerciții din 2026

Se consideră expresia E(x)=3x2+6x+9⋅xx−3:(1x+3+3x2−9)E(x) = \dfrac{3}{x^2+6x+9} \cdot \dfrac{x}{x-3} : \left(\dfrac{1}{x+3} + \dfrac{3}{x^2-9}\right), unde xx este număr real, x≠−3x \neq -3, x≠0x \neq 0 și x≠3x \neq 3.

a)2 p

Arată că 1x+3+3x2−9=x(x−3)(x+3)\dfrac{1}{x+3} + \dfrac{3}{x^2-9} = \dfrac{x}{(x-3)(x+3)}, pentru orice număr real xx, x≠−3x \neq -3 și x≠3x \neq 3.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

b)3 p

Arată că numărul N=1E(n)+1E(n+1)+1E(n+2)N = \dfrac{1}{E(n)} + \dfrac{1}{E(n+1)} + \dfrac{1}{E(n+2)} este natural, pentru orice număr natural nn, n>3n > 3.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

Vezi rezolvarea

Se consideră funcția f:R→Rf : \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x+4f(x) = 2x + 4.

Sistem de axe xOy cu graficul funcției f, o dreaptă crescătoare care taie axa Ox la stânga originii și axa Oy deasupra originii.

a)2 p

Arată că f(2)+f(−2)=8f(2) + f(-2) = 8.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

b)3 p

Reprezentarea geometrică a graficului funcției ff intersectează axele OxOx și OyOy ale sistemului de axe ortogonale xOyxOy în punctele AA, respectiv BB. Arată că unghiurile BAMBAM și MBAMBA sunt congruente, știind că M(3,0)M(3, 0).

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

Vezi rezolvarea

În figura alăturată este reprezentat cercul de centru OO. Punctele AA, BB, CC și DD aparțin cercului, astfel încât ABAB este diametru. Dreptele CDCD și ABAB sunt paralele, semidreapta ACAC este bisectoarea unghiului BADBAD și CD=16 cmCD = 16\text{ cm}.

Cercul de centru O cu diametrul AB și coarda CD paralelă cu AB; patrulaterul ABCD și diagonala AC sunt trasate.

a)2 p

Arată că AD=16 cmAD = 16\text{ cm}.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

b)3 p

Calculează aria patrulaterului ABCDABCD.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

Vezi rezolvarea

În figura alăturată este reprezentat paralelogramul ABCDABCD cu AB=15 cmAB = 15\text{ cm}. Punctul MM aparține segmentului ABAB, astfel încât AM=AD=23ABAM = AD = \dfrac{2}{3}AB.

Paralelogramul ABCD cu punctul M pe latura AB; dreapta DM intersectează prelungirea laturii BC în punctul N.

a)2 p

Arată că perimetrul paralelogramului ABCDABCD este egal cu 50 cm50\text{ cm}.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

b)3 p

Știind că distanța de la punctul DD la dreapta ABAB este egală cu 8 cm8\text{ cm} și că dreapta DMDM intersectează dreapta BCBC în punctul NN, calculează aria triunghiului NCDNCD.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

Vezi rezolvarea

În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', cu AB=8 cmAB = 8\text{ cm}. Punctele MM, NN și PP sunt mijloacele muchiilor ADAD, DCDC, respectiv DD′DD'.

Cubul ABCDA'B'C'D' cu M, N, P mijloacele muchiilor AD, DC și DD'; triunghiul MNP este trasat.

a)2 p

Arată că aria triunghiului MNPMNP este egală cu 83 cm28\sqrt{3}\text{ cm}^2.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

b)3 p

Arată că distanta la punctul D′D' la planul (MNP)(MNP) este egală cu 433 cm\dfrac{4\sqrt{3}}{3}\text{ cm}.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

Vezi rezolvarea

Pentru a putea așeza elevii unei clase câte doi în fiecare bancă, în această sală de clasă, ar mai trebui adusă încă o bancă în care să fie așezați doi elevi.

a)2 p

Verifică dacă în această clasă pot fi 2525 de elevi. Justifică răspunsul dat.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

b)3 p

Dacă elevii acestei clase se așază câte 44 în bancă, atunci într-una dintre bănci stau doar 22 elevi, iar 55 bănci rămân libere. Determină numărul băncilor din această clasă.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

Vezi rezolvarea

Se consideră expresia E(x)=(1x2−3x+2+11−x):x2−6x+9x−1E(x) = \left(\dfrac{1}{x^2 - 3x + 2} + \dfrac{1}{1 - x}\right) : \dfrac{x^2 - 6x + 9}{x - 1}, unde xx este număr real, x≠1x \neq 1, x≠2x \neq 2 și x≠3x \neq 3.

a)2 p

Arată că x2−3x+2=(x−2)(x−1)x^2 - 3x + 2 = (x - 2)(x - 1), pentru orice număr real xx.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

b)3 p

Arată că numărul T=E(4)+E(5)+E(6)+E(7)T = E(4) + E(5) + E(6) + E(7) este mai mic decât −22-\dfrac{\sqrt{2}}{2}.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

Vezi rezolvarea

În figura alăturată este reprezentat cercul de centru OO. Punctele AA, BB, CC și DD aparțin cercului, astfel încât ABCDABCD este pătrat, cu AB=4 cmAB = 4\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul arcului mic ADAD, iar dreptele ADAD și BMBM se intersectează în punctul PP.

Pătratul ABCD înscris în cercul de centru O; M este mijlocul arcului mic AD, segmentul MO este trasat, iar BM intersectează latura AD în P.

a)2 p

Arată că MO=22 cmMO = 2\sqrt{2}\text{ cm}.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

b)3 p

Demonstrează că tangenta unghiului BPABPA este egală cu 1+21 + \sqrt{2}.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

Vezi rezolvarea

În figura alăturată este reprezentat triunghiul echilateral ABCABC, cu AB=8 cmAB = 8\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul segmentului ACAC, punctul PP este proiecția punctului MM pe dreapta BCBC și punctul QQ este proiecția punctului PP pe dreapta ABAB.

Triunghiul echilateral ABC; M este mijlocul lui AC, P piciorul perpendicularei din M pe BC, Q piciorul perpendicularei din P pe AB; triunghiul MPQ este trasat.

a)2 p

Arată că PC=2 cmPC = 2\text{ cm}.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

b)3 p

Determină aria triunghiului MPQMPQ.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

Vezi rezolvarea

În figura alăturată este reprezentat tetraedrul regulat ABCDABCD, cu AB=6 cmAB = 6\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul muchiei ADAD și punctul PP este simetricul punctului BB față de punctul MM.

Tetraedrul regulat ABCD; M este mijlocul muchiei AD, iar P este simetricul lui B față de M; sunt trasate BP, CP și DP.

a)2 p

Arată că CP=62 cmCP = 6\sqrt{2}\text{ cm}.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

b)3 p

Arată că sinusul unghiului dreptelor DPDP și CMCM este egal cu 336\dfrac{\sqrt{33}}{6}.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

Vezi rezolvarea

Se consideră expresia E(x)=(x−4x−2−2−xx−4−2):1x−2E(x) = \left(\dfrac{x-4}{x-2} - \dfrac{2-x}{x-4} - 2\right) : \dfrac{1}{x-2}, unde xx este număr real, x≠2x \neq 2 și x≠4x \neq 4.

a)2 p

Arată că x2−6x+8=(x−2)(x−4)x^2 - 6x + 8 = (x - 2)(x - 4), pentru orice număr real xx.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

b)3 p

Determină suma soluțiilor ecuației E(x)=x+412E(x) = \dfrac{x+4}{12}, unde xx este număr real, x≠2x \neq 2 și x≠4x \neq 4.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

Vezi rezolvarea

În figura alăturată este reprezentat cercul de centru OO, în care ABAB și CDCD sunt diametre perpendiculare. Punctul MM aparține arcului mic BCBC, dreptele DMDM și ABAB se intersectează în punctul NN, DN=6 cmDN = 6\text{ cm} și MN=3 cmMN = 3\text{ cm}.

Cercul de centru O cu diametrele perpendiculare AB (vertical) și CD (orizontal); M este pe arcul mic BC, DM taie AB în N; segmentul MB este trasat.

a)2 p

Arată că măsura unghiului BMNBMN este egală cu 45∘45^\circ.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

b)3 p

Calculează aria discului cu centrul în OO și rază ODOD.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

Vezi rezolvarea

În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu AB=6 cmAB = 6\text{ cm} și AC=8 cmAC = 8\text{ cm}. Punctul QQ se află pe latura ABAB, astfel încât BQ=2 cmBQ = 2\text{ cm}. Paralela prin QQ la dreapta ACAC intersectează dreapta BCBC în punctul PP, punctul GG este centrul de greutate al triunghiului ABCABC și AG∩BC={M}AG \cap BC = \{M\}.

Triunghiul ABC dreptunghic în A; Q pe AB, P pe BC cu QP paralel cu AC; G este centrul de greutate pe mediana AM.

a)2 p

Calculează lungimea segmentului BCBC.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

b)3 p

Determină perimetrul patrulaterului BQGPBQGP.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

Vezi rezolvarea

În figura alăturată este reprezentată prisma dreaptă ABCA′B′C′ABCA'B'C', cu baza triunghiul echilateral ABCABC, AB=12 cmAB = 12\text{ cm} și AA′=33 cmAA' = 3\sqrt{3}\text{ cm}.

Prisma dreaptă triunghiulară ABCA'B'C'; M este mijlocul muchiei AB și segmentul MC' este trasat punctat.

a)2 p

Calculează perimetrul triunghiului ABCABC.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

b)3 p

Determină tangenta unghiului dintre dreapta MC′MC' și planul (B′BC)(B'BC), unde punctul MM este mijlocul segmentului ABAB.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

Vezi rezolvarea

Se consideră expresia E(x)=xx−3+1x−2+7−3x(x−2)(x−3)E(x) = \dfrac{x}{x-3} + \dfrac{1}{x-2} + \dfrac{7-3x}{(x-2)(x-3)}, unde xx este număr real, x≠2x \neq 2 și x≠3x \neq 3.

a)2 p

Arată că E(x)=x−2x−3E(x) = \dfrac{x-2}{x-3}, pentru orice număr real xx, x≠2x \neq 2 și x≠3x \neq 3.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

b)3 p

Arată că numărul A=(E(4))n+(E(4))n+3A = \left(E(4)\right)^n + \left(E(4)\right)^{n+3} este divizibil cu 1818, pentru orice număr natural nenul nn.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

Vezi rezolvarea

Se consideră funcția f:R→Rf : \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=3x−6f(x) = 3x - 6.

Sistem de axe xOy cu graficul funcției f, o dreaptă care taie axa Ox în dreapta originii și axa Oy sub origine.

a)2 p

Arată că f(1)+f(3)=0f(1) + f(3) = 0.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

b)3 p

Reprezentarea geometrică a graficului funcției ff intersectează axele OxOx și OyOy ale sistemului de axe ortogonale xOyxOy în punctele AA, respectiv BB. Calculează lungimea segmentului OMOM, știind că punctul MM este mijlocul segmentului ABAB.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

Vezi rezolvarea

În figura alăturată este reprezentat cercul de centru OO și raza de 6 cm6\text{ cm}. Punctele AA, BB, CC și DD aparțin cercului, astfel încât dreptele ABAB și CDCD sunt perpendiculare. Punctul MM este mijlocul coardei ABAB și OM=3 cmOM = 3\text{ cm}.

Cercul de centru O cu coarda AB orizontală și coarda CD verticală, perpendiculare; M este mijlocul coardei AB, segmentul OM este trasat.

a)2 p

Arată că AM=33 cmAM = 3\sqrt{3}\text{ cm}.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

b)3 p

Demonstrează că AC2+BD2=144 cm2AC^2 + BD^2 = 144\text{ cm}^2.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

Vezi rezolvarea

În figura alăturată este reprezentat paralelogramul ABCDABCD, cu AB=10 cmAB = 10\text{ cm} și AD=8 cmAD = 8\text{ cm}. Punctele MM, NN și TT sunt mijloacele segmentelor BCBC, CDCD, respectiv ABAB, iar QQ este punctul de intersecție a dreptelor BNBN și AMAM.

Paralelogramul ABCD cu M mijlocul lui BC, N mijlocul lui CD, T mijlocul lui AB; sunt trasate AM, BN și TN, iar Q este intersecția dreptelor BN și AM.

a)2 p

Calculează perimetrul patrulaterului ATNDATND.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

b)3 p

Calculează valoarea raportului AQQM\dfrac{AQ}{QM}.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

Vezi rezolvarea

În figura alăturată este reprezentată prisma dreaptă ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', cu baza pătratul ABCDABCD, AB=4 cmAB = 4\text{ cm} și AA′=42 cmAA' = 4\sqrt{2}\text{ cm}.

Prisma dreaptă ABCDA'B'C'D' cu baza pătratul ABCD; sunt trasate segmentele C'B, C'D și BD (punctat).

a)2 p

Calculează aria laterală a prismei ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

b)3 p

Arată că distanța de la punctul A′A' la planul (C′BD)(C'BD) este egală cu 8105 cm\dfrac{8\sqrt{10}}{5}\text{ cm}.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

Vezi rezolvarea

Maria are o sumă de bani. În prima zi cheltuiește un sfert din această sumă. În a doua zi cheltuiește un sfert din suma rămasă. În a treia zi, Maria cheltuiește 4545 de lei și constată că i-a rămas un sfert din suma de bani pe care a avut-o inițial.

a)2 p

Este posibil ca Maria să fi cheltuit în a doua zi mai mult decât în prima zi? Justifică răspunsul dat.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

b)3 p

Determină suma de bani pe care a avut-o Maria inițial.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

Vezi rezolvarea

Se consideră expresia E(x)=(7x2−4+2x−2+3x+2):5(x2+2x+1)x−2E(x) = \left(\dfrac{7}{x^2-4} + \dfrac{2}{x-2} + \dfrac{3}{x+2}\right) : \dfrac{5(x^2+2x+1)}{x-2}, unde xx este număr real, x≠−2x \neq -2, x≠−1x \neq -1 și x≠2x \neq 2.

a)2 p

Arată că 7x2−4+2x−2+3x+2=5(x+1)(x−2)(x+2)\dfrac{7}{x^2-4} + \dfrac{2}{x-2} + \dfrac{3}{x+2} = \dfrac{5(x+1)}{(x-2)(x+2)}, pentru orice număr real xx, x≠−2x \neq -2 și x≠2x \neq 2.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

b)3 p

Determină numărul natural nn, n≠2n \neq 2, pentru care E(n)=16E(n) = \dfrac{1}{6}.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

Vezi rezolvarea

Se consideră funcția f:R→Rf : \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=32x+3f(x) = \dfrac{3}{2}x + 3.

Sistem de axe xOy cu graficul funcției f, o dreaptă crescătoare care taie axa Ox la stânga originii și axa Oy deasupra originii.

a)2 p

Arată că f(−1)+f(1)=6f(-1) + f(1) = 6.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

b)3 p

Reprezentarea geometrică a graficului funcției ff intersectează axele OxOx și OyOy ale sistemului de axe ortogonale xOyxOy în punctele AA, respectiv BB. Arată că distanța de la punctul C(2,3)C(2, 3) la dreapta ABAB este egală cu 61313\dfrac{6\sqrt{13}}{13}.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

Vezi rezolvarea

În figura alăturată este reprezentat triunghiul dreptunghic isoscel ABCABC, cu AB=ACAB = AC. Punctul OO este mijlocul laturii BCBC, iar punctele AA și DD sunt de o parte și de alta a dreptei BCBC, astfel încât ∠BDC=90∘\angle BDC = 90^\circ și ∠BCD=60∘\angle BCD = 60^\circ.

Triunghiul dreptunghic isoscel ABC (unghiul drept în A) și triunghiul dreptunghic BDC de cealaltă parte a ipotenuzei BC; O este mijlocul lui BC, E este pe BD și sunt trasate AO, OD și CE.

a)2 p

Demonstrează că AO=CDAO = CD.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

b)3 p

Arată că AB=CEAB = CE, unde punctul EE aparține segmentului BDBD, astfel încât ∠BCE=15∘\angle BCE = 15^\circ.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

Vezi rezolvarea

În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCDABCD, cu AB=6 cmAB = 6\text{ cm} și BC=3 cmBC = 3\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul laturii ABAB, iar dreptele ACAC și DMDM se intersectează în punctul PP.

Dreptunghiul ABCD cu M mijlocul laturii AB; diagonala AC și segmentul DM se intersectează în P; T este mijlocul lui CP și segmentul MT este trasat.

a)2 p

Arată că CP=2⋅APCP = 2 \cdot AP.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

b)3 p

Determină lungimea segmentului MTMT, unde punctul TT este mijlocul segmentului CPCP.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

Vezi rezolvarea

În figura alăturată este reprezentată piramida regulată VABCDVABCD, cu baza ABCDABCD, VA=AB=12 cmVA = AB = 12\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul muchiei VAVA, iar punctul NN este proiecția punctului MM pe planul (ABC)(ABC).

Piramida patrulateră regulată VABCD; M este mijlocul muchiei VA, iar N este proiecția lui M pe planul bazei.

a)2 p

Arată că volumul piramidei VABCDVABCD este egal cu 2882 cm3288\sqrt{2}\text{ cm}^3.

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

b)3 p

Determină tangenta unghiului dintre dreapta MNMN și planul (VAD)(VAD).

Rezolvă pas cu pas, cu baremul oficial →

Vezi rezolvarea

Toate celelalte, pe ani

2025

2024

2023

2022

2021

2020

2019

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

Subiectul ISubiectul IIPe teme